Răni în zona tatuajului recent 

O persoană care decide să-și facă un tatuaj pe piele analizează, întotdeauna, cu atenție, nu numai motivul, dimensiunea și culorile, ci și locul de pe corp unde va fi plasat. Cu toate acestea, posibilitatea apariției unei răni sau a unei leziuni cutanate deschise (cum ar fi o tăietură sau o abraziune) este rareori luată în considerare.

Ce probleme pot apărea din cauza acestor tipuri de evenimente? O rană pe locul recent tatuat poate fi îngrijită în mod similar cu o rană obișnuită a pielii sau trebuie să luați măsuri de precauție speciale pentru a sprijini un proces eficient de vindecare și pentru a evita complicațiile? Care sunt acestea? Ce se întâmplă cu tatuajul pe măsură ce pielea se vindecă? Dacă există o cicatrice pe tatuaj, pot reveni la artistul tatuator pentru a o acoperi și a restabili designul original, sau nu se poate face nimic?

O rană pe locul recent tatuat reprezintă un risc?

Nu trebuie să vă faceți griji dacă rănile tatuajului sunt minore, cum ar fi zgârieturi pe suprafața pielii, tăieturi mici și superficiale sau abraziuni care afectează doar epiderma. Procesul de vindecare este de obicei rapid, iar tatuajul nu va fi deteriorat odată ce pielea se va vindeca. Cel mult, veți observa doar o ușoară estompare a culorii.

Pigmenții care definesc aspectul tatuajului sunt injectați cu un ac adânc în dermă, în timp ce o tăietură ușoară afectează doar epiderma, care se regenerează în câteva zile.

Situația se schimbă atunci când rana la locul tatuat este adâncă și ajunge la dermă, unde se află pigmenții, mai ales dacă este și destul de extinsă. În astfel de cazuri, timpul de îngrijire necesar pentru vindecarea completă a pielii este mai lung și riscul de infecție și de apariție a cicatricelor este mai mare.

Mai mult, inflamația care se dezvoltă în prima fază de vindecare poate duce la degradarea pigmenților, care pot elibera alergeni, precum fragmente din pigmenții înșiși sau metale prezente în cerneluri, ca aditivi. Aceștia pot provoca dermatită de contact, care influențează negativ reconstrucția pielii în zona tatuată și poate cauza probleme pe termen lung. Îngrijirea adecvată a rănilor și oprirea inflamației sunt, de asemenea, importante pentru a reduce probabilitatea unui astfel de inconvenient.

Răni în zona tatuajului

Cea mai delicată situație este, cu siguranță, atunci când rana apare în primele zile după tatuaj sau în perioada în care crustele nu sunt pe deplin înlăturate de la sine. 

În astfel de cazuri, cu excepția situațiilor în care vătămarea este minoră, pentru ca zona tatuată să fie în siguranță și bine îngrijită, este întotdeauna bine  ca pielea să fie evaluată de către un medic și să urmați instrucțiunile de îngrijire date de acesta. 

Întrucât leziunile profunde, care implică leziuni ale dermei, pot să ducă la deteriorarea tatuajului, chiar și după ce rana s-a vindecat complet, activitățile și situațiile care pun în pericol zona tatuajului ar trebui evitate timp de cel puțin patru săptămâni după tatuare. Este extrem de importantă rutina zilnică de îngrijire a noului tatuaj pentru a facilita procesul normal și rapid de vindecare. 

În cazul în care mâncărimea persistă, dar nu este excesivă, puteți aplica o compresă rece și uscată pe zona tatuată timp de câteva minute, fără a apăsa sau freca. În schimb, dacă disconfortul este foarte pronunțat, este indicată o vizită la medicul dermatolog, mai ales dacă există și alte simptome precum durere, umflătură, roșeață semnificativă, scurgeri de lichid sau formare de puroi, care indică o posibilă infecție.

Leziuni ale pielii pe un tatuaj mai vechi

Pielea unui tatuaj făcut cu ceva timp în urmă nu se distinge, în esență, de pielea netatuată în ceea ce privește structura și capacitatea sa de a se regenera în cazul unei răni. Prin urmare, dacă tăietura sau abraziunea sunt minore, este suficient să îngrijiți zona tatuată la fel ca în cazul unor leziuni similare în părți ale corpului netatuate, mai ales dacă nu există sângerări semnificative care ar putea sugera o suspiciune de deteriorare a dermului.

Chiar și pentru răni mai profunde, îngrijirea nu se modifică în comparație cu ceea ce s-ar aplica pe pielea netatuată, dar rezultatele post-vindecare pot să nu fie satisfăcătoare, deoarece pigmenții pot fi alterați de procesul inflamator, iar țesuturile se pot cicatriza într-o manieră dezordonată sau excesivă, cauzând formarea de cicatrice hipertrofice sau cheloide. Desigur, acest risc este mai mare atunci când  leziunea afectează mai profund țesuturile, când  dimensiunea acesteia este mai mare șicând marginile plăgii sunt franjurate sau în cazul în care se pierd zone mici de piele (lacerații).

Din păcate, în cazul rănilor grave, este imposibil să se prevadă în prealabil rezultatul vindecării, deoarece acesta depinde mult de factorii individuali, care influențează reacțiile pielii, dar și de efectele finale ale procesului de vindecare. Având grijă de aceste tipuri de răni și încercând să respectăm cu atenție instrucțiunile medicului, putem evita infecția, fapt care, în final, ajută tatuajul să se vindece cu păstrarea esteticii.

Atunci când tatuajele sunt făcute în scop estetic, pentru a îmbunătăți aspectul cicatricelor post-chirurgicale sau post-traumatice mai vechi, nu trebuie să insistați asupra injecțiilor repetate de cerneală pentru a ascunde cicatricea, deoarece pielea poate reacționa necorespunzător, iar rezultatul poate fi mai rău decât aspectul inițial. În astfel de cazuri, căutați alte soluții pentru a ajuta la reducerea cicatricei hipertrofice sau a cicatricei cheloide.

Ce facem dacă apare o rană pe tatuaj?

În cazul rănilor superficiale din zona tatuată, este suficientă doar clătirea cu apă, dezinfecția cu un produs special fără alcool destinat îngrijirii tăieturilor și, dacă este necesar, protecția cu un plasture sau un pansament steril.

Nu uitați să evitați expunerea zonei tatuate și rănite la lumina soarelui, deoarece acest lucru poate provoca o schimbare permanentă a culorii tatuajului sau o reacție fotoalergică. De asemenea, este indicat să evitați băile, atât în mare, cât și în piscină, până când crustele cad de la sine, deoarece pielea umedă poate împiedica procesul de vindecare și poate contribui la dezvoltarea infecțiilor.

În cazul unor leziuni mai grave și mai profunde, pentru a evita complicațiile în zona tatuată și pentru a crește probabilitatea de „salvare” a tatuajului, este indicat să consultați imediat un medic care vă poate oferi cele mai utile sfaturi de îngrijire și vă poate recomanda un preparat care susține regenerarea pielii și/sau un produs antiseptic pentru prevenirea infecțiilor.

Asigurarea unui proces rapid de vindecare este întotdeauna foarte importantă în cazul unor leziuni majore ale pielii, dar devine deosebit de importantă atunci când aveți de-a face cu un tatuaj. O reacție inflamatorie puternică inițială poate deteriora pigmenții, schimbând culorile tatuajului, în timp ce posibila apariție a infecției crește riscul unei vindecări necorespunzătoare.

Factori care contribuie la formarea cicatricelor vizibile 

Există mai mulți factori locali și generali, care pot contribui la dezvoltarea unor cicatrice sau cheloizi vizibili, după vindecarea unei răni relativ adânci. Unele dintre ele pot fi corectate cu măsuri terapeutice și de îngrijire adecvate. Principalii factori nefavorabili includ:

• pielea uscată(îngrijiți, regulat zona, cu un produs hidratant și emolient);
• infecții și inflamații intense în stadiile incipiente ale procesului de vindecare a rănilor;
• expunerea, pe termen lung, la lumina soarelui (aceasta poate fi prevenită prin acoperirea zonei tatuate rănite și/sau folosind un produs cu un filtru UV ridicat);
• frecarea de haine sau accesorii aspre, zgâriere (ceea ce trebuie evitat prin purtarea de haine moi, largi și abținerea de la atingere a zonei tatuate);
• presiune intensă, întindere sau traumatism suplimentar la nivelul pielii afectate;
• deshidratarea generală a organismului (care trebuie prevenită prin aportul a cel putin 1,5-2 litri de apă pe zi); 
• predispoziție genetică la dezvoltarea cicatricelor hipertrofice;
• localizarea plăgii în zone ale pielii care sunt în mod natural supuse tensiunii / întinderii (articulații, umeri, brațe, lobul urechii, gât, piept etc.).